Motivul Toporului

Devine plictisitor sa stai si sa te uiti pin gradina blogala a altora si tu sa n-ai. Dar na! ca am, sa va ofticati toti! Pot sa comentez despre cei ce comenteaza, si cred ca asa imi voi incepe memorabilul blog.

In lungile mele peregrinari in lumea blogului romanesc (m-am plimbat si prin strainatate, dar parca un simtamant patriotic surd ma indeamna sa ma gandesc la stricaiunile din traista mea) am descoperit si analizat mult tipuri de blogaristi. Din observatii pertinente asupra felului de a se exprima, a subiectului si a punerii in pagina am putut ajunge la concluzia logica si justa ca exista mai multe tipuri de blogaristi:

  1. Prima categorie pe care o voi dezbate este blogaristul Jmeker. Este un specimen proaspat migrat de pe plaiurile guvernate de legi barbarice ale mariei sale Haifaiv si din cauza aceasta inca se intalneste in numar mic. E usor sa uploadezi dooj’de poze si sa citezi un manelist, dar la cursa lunga te mai lasa mana (aviz onanistului mioritic). Adica, una e sa scrii memorabilii lexemi “SwEeT NuH :X:X:X:*:/*:/:*:**” si alta e sa fi nevoit (doamne fereste) sa gandesti un text cu cap si coada ce se invarte in jurul unor idei concrete (sau nu)… Din acest motiv, Blogaristul Jmeker (Jmlogarist?) e ceva mai rar de observat in captivitate, dar e foarte usor de recunoscut. Stiti tipul care scrie fiecare propozitie cu alta culoare si care povesteste intamplarile zilnice intr-un stil fad si monoton dar presarat cu glume nesarate si vulgare? Ala e un Jmlogarist. De cele mai multe ori simt ca au o datorie suprema fata de mica divinitate de Vito sau fata de Vali, zeul Vijeliei si citeaza din acestia doua versuri profunde, pline de intelesuri ascunse, adevarata capodopera a semioticii universale…
  2. Snobul. Unul dintre cele mai interesante specimene ale blogului romanesc. Au diferite forme de manifestare literara/jurnalistica: pot folosi in prima propozitie cele 8 cuvinte geniale pe care le stiu, in a doua fraza integreaza o idee filozofica simpluta si apoi continua asemenea Jmlogaristului cu mici diferente de ordin dogmato-religios. Snobul foloseste in rest un limbaj semi-doct, plin de caragielisme si obijnuieste sa isi incheie blogul cu o intrebare, niste “…” sau cu un citat celebru atribuit unei divinitati diferite de cea a Jmlogaristului. Ei sunt cei pe care ii vedeti ca precizeaza ca au citit Pendulul lui Foucault si le-a placut la nebunie, dar adauga ca nu il recomanda nimanui caci este deosebit de dificil si este nevoie de un bagaj de cunostinte generale pe masura snobului pentru a patrunde intelesurile ascunse ale cartii. Unii snobi, o a doua categorie, scriu poezii ( despre moarte sau genialitate) in care integreaza cuvinte grele si deloc potrivite si considera ca au realizat o capodopera a genului. Unii scriu si compuneri (despre moarte sau genialitate) realizate dintr-o singura idee exprimata intr-o forma prea complicata, dar care odata descurcata devine o poveste de adormit copii. Toti detesta manelele, house-ul sau hiturile momentului… din cauza asta se imbina destul de mult Snobul nostru cu Nihilistul de la 4.
  3. Desteptul fara nimic de spus… ce se poate spune despre el in afara de faptul ca e destept dar nu are nimic de adus folositor umanitatii? Scrie sa se descarce, ca sa primeasca comenturi despre stilul sau elevat si elegant care mascheaza o adanca necunoastere a vietii… e destept, nu intelept. Rareori gasesti asemenea bloguri (incantatoare totusi) deoarece oamenii destepti care nu au nimic de spus deobicei isi dau seama ca nu au nimic de spus si abandoneaza, sau chiar nu se apuca. Sunt unii care au un tupeu fantastic si continua sa abereze cu pedanterie excesiva si reusesc sa incropeasca unele bloguri poate interesante, dar care nu schimba nimic.
  4. Vesnicul nemultumit/DramaQueen este o rabufnire nihilista a sinelui. Nu e de acord cu nimic, e impotriva oricarei reguli si ii place sa isi exprime turbarea si nelinistea demoniaca intr-un blog incropit in forta, plin cu idei revolutionare si determinat de un tupeu vecin cu nebunia. Ei nu sunt de acord cu pozele artistice ale unora, cu muzica ascultata de altii, cu blogul lui X, cu ideea despre regenerarea carbunelui de locomotiva a lui Y si nici cu ce inseamna autohton sau la moda. Cu alte cuvinte, se pun de-a curmezisul societatii, ca un stanca stoica in fata progresului in directia actuala… Cobor palaria in adanc respect in fata lor, ei, cei mai vrednici de stima si respect.

Inchid aici caci e tarziu…

~ by adibanica on March 26, 2007.

5 Responses to “Motivul Toporului”

  1. dear….adolescentule …:)) stii nu sunt genu acela …filozofic care sa inceapa sa spuna niste cuvinte pe care nu le stie numai ca sa….tipul demagogului(stiu ce inseamna) insa iti voi spune pe limbajul meu…postu` imi place …imi place cum ataci lumea:))…stii si tu…rautatea e o calitate….nu te nasti cu ea …si o castigi:)
    “Kiszzzz:X:X:*:*:* ” :) ))

  2. mi se pare ca te incadrezi perfect in ultima categorie.daca nu ce fel de “blogger” esti?

  3. foarte interesant… dak ash fi in lokul tau ash renuntza la unele exprimari ceva mai pompoase, pentru a nu obosi, dar ai surprins excelent tipul snobului :) tine-o tot asa si promit sa-ti citesc blogul pe mai departe :P

  4. What about the good blogaristi?

  5. 1.Imi retrag cuvintele din commentul anterior pentru ca nu am citit cu atentie postul.Cred ca mai degraba esti un bolgger observator si nu un nihilist.
    2.Nu cred ca exista bloggeri “buni”.Bloggerii sunt proiectia virtuala a persoanelor verdice,deci au calitati si defecte.

Leave a Reply